Cu sufletul golit de miracole Am fost imbranciti intr-o sala de spectacole Unde ni s-a-mpartit, printr-un sistem de jgheaburi, Fiecaruia o gamela cu aburi.
Eram tineri, eram militari, Abia muriseram in luptele mari Purtate de noi la Trecatoare. Cine nu cade? Cine nu moare?
Noi insa nu filosofam,
Ci ne continuam
Serviciul, intrerupt un moment
Pana la venirea noului regiment
Care urma sa ne preia.
Nu stiam cat va mai dura
Sederea noastra in marea sala.
Stiam doar ca va fi un spectacol de gala
Si, pana cand incepe,
Cautam si noi a pricepe
De ce se-asaza, sus de tot, pe cornize,
Medaliile noastre, pastrate in valize.
|