| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Singuratatea de Alexandru T. Stamatiad Ce freamat jalnic se ridica Din sir de salcii plingatoare, Si ce adormitor pluteste Mireasma teilor in floare ! Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
In noaptea decolorata si pustie
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Leonid Dimov
|
|||
|
|
|||
| In noaptea decolorata si pustie Se-aud trompetele de hartie Cumparate de la mosi. Priveste cat suntem de frumosi Acolo-n vitrina fotografului de cartier, Alaturi de macelar, de fata popii, de bijutier, Si cat de bine ne-ntelegem, desi suntem certati, Sub becul de 1000 de wati Din dreapta sus - Uite ne-au adus, De la scoala, fetele Sa le iscalim carnetele, Uite-o si pe baba din Avrig Care-a murit asta-iarna de frig, (Neavand la indemana alte fiinte, Fotograful a pozat-o vanzand seminte), Uite-l si pe copilul acela cu balon, Uite-l si pe negustorul scapatat, Milion Parca se lasa o bolta de vita plina Peste toti cei ce ne-am adunat in vitrina, In costumatii cadrilate cu nasturi de sidef - Si-mi miroase a pogribanie si a chef. Suntem cu totii niste negri cai Suntem cu totii niste negri cai: De dimineata izgoniti din rai, Si galopam printr-un oras Necunoscut. Galopam naprasnic, galopam iabras, Nu ne mai ajung strazile. Mereu mai departe Abia apuca locuitorii sa se dea deoparte, Sarim peste gardurile cu flori de fier, Nechezam din cartier in cartier, Umplem tramvaiele cu abur invinetit, Emanat din crupele noastre la nesfarsit - Apoi ne dam jos si galopam din nou Prin pasajele clatinate de ecou, Prin gradinile cu copii de granit Si pauni indurerati, tipand alburit, O! scancetele pruncilor parasiti in bazar, O! metempsihozele neasteptate din intrari la bar Si-atatea intamplari pana cand Am parasit orasul acela bland Si-am inceput a galopa Pe campia friguroasa de verde ce era. Alergam de-o eternitate Fara sa vedem ca, din spate, Campia se indoia intunecand zarile, Simteam un fel de mucigai cum ne-nteapa narile, Dar niciodata n-am fi stiut Ca-n spatele nostru se-ndoaie campia de lut Daca n-ar fi inceput sa se-nchida ca o carte Si din fata si din fiecare parte Din ce in ce mai deasupra, din ce in ce mai jos, Pana cand ne-am oprit si ne-am cuibarit frumos Drept in mijloc, toti la un loc, negri si frematatori, Cu dintii luminand in loc de zori, Cu copitele trase pe sub pantece, Tresarind in intunericul plin de cantece. |
|||
Pune poezia In noaptea decolorata si pustie pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |