Cum mai saruta lutul orbitele cu glant,
Iar giulgiul se preface-n ganganii spontanee
Cand dincolo de rampa cisterne poarta: lant,
Lichide verzi prin ceturi spre destinatii cheie.
Desigur, stau cu gandul si visele de-a valma
Im marea incapere pierduta pe Saturn,
Mi-am randuit pe politi plamanii, capul, palma,
Desurubate-n fine din ghipsul lor diurn.
Nu-s fluturii albastri pe pajisti asezati,
Ci toamna furisata, galbuie, prin papile.
Fosnind sub apeducte nu-s plopii retezati,
Ci vorba poleita mi-i flutura-ntre file.
|