Pierdut pe un drum plin de sperante noi,
Desfac un gand, si altul, si inca unul,
Si trec neobservat, caci nu mai suntem doi,
Iar dintr-un foc intins, a mai ramas doar fumul!
Greseli si griji ce au fost un pic mai multe,
Ce m-au purtat nauc, prin clipe prea marunte,
Mi-au secerat prin suflet, orice fir de culoare,
Iar spiritul s-a descompus in scrum, desi fusese asa suav, precum este o floare!
Dar sunt trecut deja de clipa ingenuncherii,
Si dupa doua anotimpuri, ploile au mai netezit din freamatul durerii,
Iar azi simt orisice raza, ca un fagas desprins dintr-un alt si nou drum,
E timpul sa sper iarasi, sa uit ce-i ala fum!
Cristian Pena |