Am inteles pacatul ce apasa peste casa mea
ca un muschi stramosesc.
O, de ce am talmacit vremea si zodiile
altfel decat baba ce-si topeste canepa in balta?
De ce am dorit alt zambet decat al pietrarului
ce scapara scantei in margine de drum?
De ce am ravnit alta menire
in lumea celor sapte zile
decat clopotarul ce petrece mortii la cer?
Da-mi mana ta, trecatorule, si tu care mergi,
si tu care vii.
Toate turmele pamantului au aureole sfinte
peste capetele lor.
Astfel ma iubesc de-acum:
unul intre multi,
si ma scutur de mine insumi
ca un cane ce-a iesit dintr-un rau blestemat.
Sangele meu vreau sa curga pe scocurile lumii
sa-nvarta rotile
in mori ceresti.
Sunt tremur de fericire:
ziua intreaga deasupra mea
puterile pasaresti au aratat in triunghiuri
spre tinte luminoase.
a1923i