| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Inovatiune de Ion Luca Caragiale Primim dela un vechiu moftangiu roman, un barbat de spirit, cand il are, si nu prost, pentruca stie cand nu-l are, scrisoarea de mai jos, careia ne grabim a-i da loc cu bucurie in coloanele noastre. Este o ploaie binefacatoare peste spanacul din brazdele noastre, care incepuse a se cam prea ofili, precum s\'a observat la statiunile meteorologice dela chioscurile de pe bulevard. Iata: Citeste Politica completa | |||||
| |||||
Arheologie
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Lucian Blaga
|
|||
| [1951-1957] | |||
|
|
|||
| Mai trecem cateodaf, purtati de-acelasi gand, prin curtea unde sarcofage de bazalt in siruri stau, distanta nobila pastrand, subt nalbe, de la unul pan' la celalalt. Cand nu e nimeni sa ne vada, ne oprim. Adanc prin lespede ochim. S-a spart candva sa-ngaduie un jaf, caci oseminte nu-s, nici aurii inele-n incaperea grea. Un ochi de ploaie, apa clara, a ramas sa stranga cerul pe-un asemenea temei. Prin basoreliefuri, dibuind, ghicim un drum spre iad, melancolia unor zei. Crud fabuland, inchipuirea ti-o incerc: un sarcofag antic, vezi tu, e mult mai plin de talcuri, de istorie, cand e desert, in gol s-arata un adaos de destin. Au fost aduse sarcofagele aci dintr-un stravechi oras, ce azi e subt pamant. Cresc porumbisti acum, pe unde for a fost si se topeste canepa in jgheabul stramt. Fagase ai gasi, de roti, pe caldaram, daca taramul l-ai sapa si-ai scormoni. Opaitul de lut ars s-a spart, si pulberea a inrosit ogorul vechii-mparatii. Noroade au trecut, si glii s-au rasturnat. Cenusa a-mpietrit pe vetrele pustii. Si drumuri au murit subt iarba, pe subt strat. Trecutu-i lung. C-un capat se iveste-aci. Veniram, iata, printre lespezi. Si-adastam. Si am pleca. Dar ramanem sa mai privim. Tasneste peste curte grabnic un lastun. Apoi tacere-i iar. Nici noi nu mai graim. Nimic nu misca-n aer. Nici pleoapele. Dar bate soarele in piatra, din inalt. Placut, tulburator e astfel sa te pierzi prin moarte, cand respira calda din bazalt. Si-i dureros in marea trecere sa te aprinzi visand. Mai tare insa arzi in schimb. Iubirea prinde adancimi, asa cum e, umbra tic joc, relief pe-un sarcofag in timp. |
|||
Pune poezia Arheologie pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |