Asculta tu un cuvant, asculta ce banuiesc despre lucruri. Cat tin hotarele ele ne-ncearca, ne impresoara, ne iscodesc. Suntem imprejmuiti de atotstiutoarele.
Ne sunt acoperite viata si patima. Lucrurile insa, ele ne stiu. Ia aminte: drumul ne stie secretele tinte, vantul cunoaste cat de sarata e lacrima.
Prin suferinti, dintr-un loc intr-altul, prin
arderi ne purtam indoielnica firea. Noi ne cunoastem doar golul, aleanul. Lucrurile ne ghicesc implinirea.
inaintaram - pana-n zapezi, prin amara
vreme, si inca nu stim ca iubim.
Dar apa, dar apa in care de sus
de pe pod ne-oglindim, o stie de asta-vara.
|