Nebunul cetatii spre turn priveste, calcand pe coturn. Ce spornic e timpul, ce lin prin noi strecuratul venin!
Bang-bang! Cat de bine ar fi cetatea sa uite o zi ca ceasul ii este stapan! Dar ornicul bate batran.
Izbanzile cui n-au cazut? Si inima cui n-a tacut? Ah, luntrele toate spre-apus un val aherontic le-a dus!
|