|
Ecce HOMO!
|
|
[1918]
|
|
Din ce mi-am plamadit nestavilita nebunie
de-a trai Vartejul meu de-avant si dulcea sete de-a
juca,
Cand din pamant sorb numai fiere? Cand vad mormintele sirag incoronate Cu iedera ca niste frunti de-nvingatori cu
lauri Din ce-mi hranesc scanteia mea de ras, de nu
se stinge?
Si cand cutreier blestematele ogoare, ce
minune Ma-mbata de visez ca eu pasesc pe bolta
unui cer? Si ce venin ma face s-aiurez Ca glia neagra de pacate Rasuna sfanta ca un clopot Sub pasii mei de plumb? Nu stiu, dar rad si strig cutezator in vant: "De ziua de apoi nu ma-nspaimant - In iad de-ajung M-oi bucura de-un colt in el ca de un rai
intreg!"
|
|
Pune poezia Ecce HOMO! pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|