E moartea-atunci la capataiul meu?
In miez de noapte,
cand luna-si varsa peste mine aiurita ei privire,
cand zbor de lilieci
pe fruntea-i de-ntuneric imi saruta geamul,
simt cateodata un fior
din crestet strabatandu-mi trupul,
intocrnai ca si cum mani reci
mi s-ar juca in par cu degete de gheata.
E moartea-atunci la capataiul meu?
Si in lamina lumii
imi numara ea oare firele carunte?
|