Pe gorgane se strecoara o faptura-ncinsa-n sfoara.
Chefuiesc pe cantul strunii in cetate capcaunii.
O fiinta-n bezna suie, unde-s spini si unde-s cuie.
Nu vad, nu stiu cine suie. Sulitas sau paznic nu e.
Nori subt luna dau navala. Nu-i femeia din Magdala.
Bate inca vijelia.
Nu e Iosif, nici Maria.
Suflet - dac-ar fi sa fie - n-ar cata-n asa pustie.
Nu vad, nu stiu. Gand si chin e. Ca un foc din vale vine.
Focu-n noapte-mbratiseaza coapse sparte. Si s-aude vorba, soapte: "Mai departe nu m-as duce. Da-te, da-te doar putin mai intr-o parte. Fa-mi si mie loc pe cruce".
|