Saluta tu - anul! Rastoarn-apoi brazda si-ntinde-o visand pana-n soare rasare. In palma ta rodul cadea-va deplinul, cum cade la capat de vraja - aminul.
Izvoarele toate si focul, trabantii, ii poarta deasupra, in mana, inaltul. Adauga tu pasului numai increderea, evlavia, grija si saltul.
Saluta tu - anul! Largeste-ti fiinta si peste cea margine cruda care te curma. Vezi, pulberea pragului tine de tine la fel ca si sfera si luna, din urma.
Sporeste-ti cantarea precum se cuvine, da ceasului intelepciunea ce-o ai. Norocul de aur, visatul, sub stresini ti-l daruie sarpele casei si zeii din plai.
|