Faptura noua, iata pe frunte
intaia lumina te-a uns!
Pe noi repede soarta ne mana
¬tu fara pas ne-ai ajuns.
Faptura de nicairi coborata-n
imperiul mumei,
auriu, tanar, proaspat ulcior
rupt din coastele humei!
Griji, biruinti si uimiri incercand
in preajma ta sta-vom ades.
Dura-vei in not o lumina, mare ca-ncrederea
cu care tu azi ne-ai ales.
Sus stelele cele mai treze
aprind carbuni de diochi.
Subt strasina vremii vei creste
incet, ca o lacrima-n ochi.
a1931i