Visator cu degetele-i lungi patrunde vantul
printre ramuri si pe fire de paianjen
canta bietul ca pe-o harfa.
Albi pe fruntea ta-si deschid subtirile pleoape
trandafirii,
fragezi ca fiorii unor tainuite presimtiri,
tremurand de neastamparul ce-ti joaca
viu si cald in vine.
Lacomi si flamanzi imi striga ochii,
vesnic nesatui ei striga
dupa ochii tai - scaparatorii -
¬cari de luminosi ce-ti sunt, copilo,
nu vad niciodata umbre.
a1919i