Ai fost candva, prin primaveri, prin ierni,
prin toamne. Al semintiilor si-al regelui David erai. Ai fost candva, dar unde esti acum? Te-ntreb, caci s-ar putea sa fii trecutul,
Doamne.
Unde-ai cazut din lume rupt, tu care cateodat' te alegeai si-n fata mea ca soarele din mare, tu care-ai fost candva si-al meu, prin toate? In golul ce-l lasasi cazand, ceva ma doare, Aducere-aminte tu, puternica si mare. Nu te mai vad, dar te mai simt in noapte. Te simt dumineca si toata saptamana cum ciungul simte o durere-n mana pe care n-o mai are.
|