Asa a fost, asa a totdeauna.
Astept cu floarea mea de foc in mani.
Intrerupandu-mi preamarite saptamani,
puternica-mi rasare luna.
In miez de noapte un cutreier sferic.
In spatiu - rauri, umbre, turnuri, clai.
Liturgic astrul ma-ntalneste-n vai,
dezbraca patria de intuneric.
Sus in lumina ce fragil
apare muntele!
Cetatea zeilor din ochii de copil
usor se sfarma ca matasea veche.
Materia ce sfanta e,
dar numai sunet in ureche.
a1942i