Umblu-n nestire pe poteca. Prin vale caut muguri, semne. Mostenitor eu sunt al iernii. Mai curge-nghet pe apa Cernii.
Sfarm vreascuri umede, nedemne Pe munti zapada se mai vede. O singura-nverzire-n cale ma tine locului, ma pierde.
Si soarele ajuta-oleaca
prin vaduri negura sa treaca.
Legenda spune ca pe-aice Euridice, fata traca, din iaduri si-a mutat in salcii a jale - parul lung si verde.
Si prind in palme ce ma pierde, matasea grea si jalea verde.
|