Stelelor

Vezi toate poeziile poetului
[1919]



C-o mare de indemnuri si de oarbe nazuinti
in mine
ma-nchin luminii voastre, stelelor,
si flacari de-adorare
imi ard in ochi, ca-n niste candele de jertfa.
Fiori ce vin din tara voastra imi saruta
cu buze reci de gheata trupul
si-nmarmurit va-ntreb:
spre care lumi va duceti si spre ce abisuri?
Pribeag cum sunt,
ma simt azi cel mai singuratic suflet
si strabatut de-avant alerg, dar nu stiu - ¬unde.
Un singur gand mi-e raza si putere:
o, stelelor, nici voi n-aveti
in drumul vostru nici o tinta,
dar poate tocmai de aceea cuceriti nemarginirea!

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Stelelor pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani