Veniti dupa mine TOVARASI!

Veniti langa mine, tovarasi! E toamna,
se coace
pelinul in boabe de struguri
si-n guse de viperi veninul.

C-un chiot vreau astazi sa-nchin
in cinstea salbaticiei mele minuni, care pleaca
lasandu-ma singur,
cu plansul,
cu voi,
si cu toamna.

Veniti mai aproape! - si cel care are
urechi de-auzit sa auda:
durerile nu sunt adanci dacat atunci cand rad.
Sa rada deci astazi in mine
amarul
si-n hohote mari sa-si arunce pocalul in nori!

Veniti langa mine, tovarasi, sa bem!
Ha, ha! Ce licareste-asa straniu pe cer?
E cornul de luna?
Nu, nu! E un ciob dintr-o cupa de aur,
cu bratul de fier.

Sunt beat si as vrea sa daram tot ce-i vis,
ce e templu si-altar!

Veniti langa mine, tovarasi! Ca maine-o sa mor,
dar va las mostenire,
superbul meu craniu, din care sa beti
pelin
cand vi-e dor de vieata,
si-otrava
cand vreti sa-mi urmati! - Veniti dupa mine, tovarasi.

Lucian Blaga