Nedumirit il cauti si dibuind in intuneric i-adulmeci urma-n tine ori in slava lumii, avantul il presimte-n zilele de mane si-n noptile ce-au fost gaseste-l resignarea.
Un val de nepatruns ascunde vesnicul
in bezna Nu-l vede nimeni, nimeni - si totusi afla-l fiecare, asa cum eu iti aflu buzele pe intuneric, iubita mea, in miez de noapte, cand soptim in taina vorbe mari despre-ntelesul vietii.
|