|
Idila
|
|
|
Esti obosita, seara cand te-aduni -prea robotesti din zori si pana-n noapte; copiii nostri sunt cuminti si buni si au obraz de miere si de lapte.
Ei cresc cu fiecare zi - tu doar cu fiecare zi esti mai putina si sufletul tau e ca un altar pe care arde dragostea, lumina.
Ce s-a facut fetita care-ai fost? Aceeasi, numai coama ta roscata -te-ai straduit sa dai vietii-un rost si-ai fost duioasa si ne-nduplecata.
Nu ne vedem din zori si pana-n seara, chiar daca peste zi ne intalnim -singuratatea-ncepe sa ne doara, de-aceea poate nici nu ne vorbim.
Cand s-au culcat copiii-ntr-un tarziu, te furisezi la mine in odaie -atuncea infloreste un pustiu, atuncea se aprinde-o valvataie!
E casa noastra, o clipa, toata rai si noi, in ea, la fel ca primii oameni -un inger tare bun cu par balai s-a intrupat anume ca sa-i sameni.
|
|
Pune poezia Idila pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|