Melodii de platina La sfarsit de carte Vezi in vreme, hat, departe Anii ni se clatina.
Picura tristetile Si amar e cantecul, Visului descantecul Frange-i diminetile.
I se zbat aripile Dorul, vezi cum plange. Tampla gandurile-si strange, Vesnicia clipele.
Iar poetul planga-le Promoroaca dusa, Si din dragostea apusa Rodii, stranga-le.
Fata Ardeleana, va Creste in poveste, Visul va cadea pe creste Fulguind o stea
Cine o sa stie ca Dragostea poetului In neaua caietului Anii mici si-i luneca?
Fata numai cantec, alba Va citi poemele. Picurandu-si genele;
Flori de ger si nalba.
Iara versul ca o rana Sangera-valin Pentru tine sa inchin Fata Ardeleana.
Si ca-n noptile de denii Sa soptim litanii. Uite-ti fata-n carte anii Cum cresc in matanii.
Vezi si puf de stele-n cer
Vor sa intre-n tinda,
Anii vin de ne colinda,
Lerui Doamne, Ler.
|