Stam in jurul mesei toti treisprezece si tacem -painea s-a frant de mult, vinul s-a baut tot. acum cineva
ar trebui sa rosteasca acele cuvinte lasate de datina pentru jertfa de seara dar, cum nimeni nu si le mai
aduce aminte, lumina se stinge si ne trezim fiecare cu mana intinsa spre blid;
ce ciudat - gandim pe-ntuneric -treisprezece maini! si ne cuprinde o tristete de moarte ca nici in
noaptea asta nu vom vinde pe nimeni
|