In copilarie,
Ingerii umblau printre noi ,
Ii intalneai cand si cand ,
Din intamplare
Atat de frumosi ,atat de frumosi ..
Trebuia sa-i privesti cu ochii mijiti
Ca atunci cand esti beat ,
De mult soare .
Pasarile ca un motiv pentru cer ,calatoare ,
Acum aduc lacrimi in ochii de inger ,
Prea obositi si prea tristi ,
Ca sa zboare ...
Aripile magnifice , albe , le-atarna prea grele
Le-am tintuit la pamant si le-am ars ,
Cu pacatele mele .
Mi-as da si viata sa le prind ,
Pentru-o clipa privirea ,
Dar sunt prea marunt ,prea cupid ,
Sa-mi vegheze murirea .
Mai bine isi mai intind o data aripile si pier
Fara sa-si desprinda o clipa ,
Privirile triste ,
De cer !
|