Si o sa fie iarasi primavara ,
Austrul printre munti o sa se-ntoarca ,
Din pol in pol ,
Covor de flori o sa se-astearna ,
Si sufletul o sa-mi ofteze si-o sa-mi toarca ,
Ca-s obosit si trist
De-atata iarna !
E timpul sa ne-ntoarcem inimile
Spre-nlauntru ,
Spre locul sfant in care ne-am gasit norocul ,
E-o tainita pe care orice om ,
O are-n suflet
Si unde numai mamele-si au locul!
Hai sa le daruim cea mai frumoasa floare ,
Si cu-n sarut pe mainile batrane ,
Sa le uram a nu stiu cata oara ,
Mai bine si mai mult ca noi ,
Sa ne traiasca .
Si sa le fie restul vietii ,
Numai primavara !
|