Din ce in ce mai des, in visele mele ,
Ceasurile nu mai au minutare.
Noptile lungi sunt intrerupte de zile.
Esti tanara iar si frumoasa,
Fermecatoareo.
In visele mele, suntem iarasi copii
Ne tinem de mana , iar timpul
Nu are nici o valoare ,
Incremenit.
Si daca, unul din visele noastre ,
Nu se va mai termina niciodata?
Secolele vor trece , neputincioase ,
In fata a doi copii, razand ,
Indragostiti , cu flori impletite in par .
Ai vrea oare sa imparti eternitatea cu mine ,
Fermecatoarea mea ?
|