Umpland incaperea si inima toata, barbatul veni de-afara, din zloata ; glasul lui mare facu sa se sperie focul. Suduia lepadandu-si cojocul.
Parc-ar fi un stejar stufos
gandii in taina, dar era frumos.
Se supara si-ndata radea.
Acum-am sa-l fac sa nu mai poata pleca
"Tu esti subtire si agera ca o nuia,
imi spunea uneori,
esti plina de ghimpi si flori ;
teme-te de mana mea, c-ai sa mori"
Puterea izvora potolit,
din bratele si pieptul lui dezgolit
Doamne, fa-ma ca Dalila, vicleana, cand o da geana prin geana, sa-i aflu taina si sa-l robesc visului meu pamantesc.
|