In casa asta trecura zilele mele, lenese ca pernele pe canapele, cuminti ca niste fete de pe vremuri. Candela de sub icoana, de ce tremuri ?
Maica Domnului seamana nu stiu cu cine ! Mama, cateodata seamana cu tine. Amandoua ati impletit si-ati spalat, noaptea mai tarziu decat toti v-ati culcat
Mi-s dragi portretele, mi-s dragi ungherele
pe unde s-ascund sa toarca tacerile,
ca niste pisici singuratece.
Casa e plina de zbor de perdele lunatece
M-as duce sa caut in scrinul de lemn (pe care se lasa lumina ca un indemn) portocale si mere si sa-ntalnesc printre rufe mainile unei fetite, fragede tufe
|