I
- Adapa-ma cu sarutarea gurii tale! Mai dulce-i dezmierdarea ta ca vinul; Uleiul tau are miros ceresc; Mireasma revarsata e-al tau nume: Fecioarele de-aceea te iubesc.
Cu tine ia-ma, s-alergam, sa ne jucam! (Ma duse regele-n iatacurile sale!) In tin' ma bucur si ma veselesc: Mai dulce-i dezmierdarea ta ca vinul; Cei ce-nteleg iubirea, te iubesc.
II
- Fecioare-ale Ierusalimului! Sunt oachesa, dar chipesa Ca panzele Kedarului, Ca baldachinul regelui La marginea hotarului.
Nu va feriti de mine ca sunt neagra, Caci soarele in fata m-a privit. Flacaii mamei mele s-au maniat pe mine Si m-au trimes la vie, la pazit!
Dar via, via mea eu n-am pazit-o!
XV
- Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti,
Cu ochi de porumbita sub val, cand ma privesti.
Cu pletele ca turma capritelor ce cad Pe coama povamita a stancii Galaad;
Cu dintii - turma tunsa de mioare
Ce ies perechi, perechi din scaldatoare!
Ti-e gura fir de purpur, ti-e vorba mladioasa; Obrazul -jumatate de rodie mustoasa;
Grumazii tai sunt falnici ca turnul lui David, Durat ca sa scanteie trofeele pe zid,
De care-atarna sutele de scuturi Ale vitejilor din sute de tinuturi!
Ti-s sanii feciorelnici, mici si plini, -Pui gemeni de gazela printre crini!
Pana n-o prinde ziua sa respire Si umbrele n-or prinde sa se stearga, Pe muntele cu mir si cu tamaie Iubitul tau logodnic o sa mearga. Frumoasa esti, faptura diafana. Tu, fara vina, fara de prihana!
|