Mi-ai daruit aroma gurii tale si freamatul de buze-nfrigurat, punind in ochiul tau innegurat ispitele placerilor fatale.
In aiurarea stringerii brutale, eu m-am trezit deodata mai curat, caci sinii tai in piept mi-au prefirat o fragezime alba de petale.
Dar daca ochii mei ratacitori
plutesc in zari si cata uneori
mai mult albastru in nemarginire,
e ca mi-e dor sa simt, cind ma mingii,
ca-n al meu suflet ultima iubire inalta
imnul dragostei dintii.
|