Cocosul, junghiat, manji cu sange
Drumetl ce-i servise drept calau.
Pictura penelor o clipa plange
Un cucurigu falnic, din ecou.
De-o parte capul, pleoapele ce-si strange,
De alta trupul, palpaind spre hau,
Iar gospodina mainile nu-si frange:
Ea 1-a hranit, era cocosul sau.
Si treci pe langa scena, pe retina,
Fixandu-tii, far sa vrei, decapitarea.
Dar jalea ti-o bruiaza o masina.
Alt trecator la tine o sa vina,
Cu ordin ca, distrat, sa-ti ia suflarea
Spre sacrificii mici, executarea!