Vedea cu o lampa asezata pe pervazul casei pustii,
Casa in care locuise.
Pipaia cu ajutorul vantului,
Care atingea usor
Toate lucrurile pe care pusese el mana.
Auzea cu greul pamantului
(Acum nu-i mai era greu)
Inima ii batea intr-o pasare
Pe cer.
Sunt destul de vast!
A exclamat multumit
Si glasul sau a facut cercuri pe ape,
Ca o iscalitura indescifrabila.