Cum acest rau n-are de gand sa treaca
Si ne scaldam tot in aceleasi ape,
Sa faca ceva Heraclit, sa faca,
Din unda imputita ne dezgroape.
Caci daca totul curge, cum de noi
N-avem de stire, cat traim cu sir
Si-ntepeniti cu buzele-n noroi
Suntem cobai ai unui lung delir?
De aiuram si-n trista agonie,
Tinandu-ne de marginea rabdarii,
Urlam s-auda zeii disperarii
Ce poate-un biet bob de carne vie,
Fosile prinse-n raul impietrit
¬De vina este numai Heraclit.