Iubirile mai de demult Ca pe o ploaie le ascult Cazandu-mi pe acoperis Cu fire de argint piezis Ploua cu soare, vorba ceea, Caci dracul isi batea femeia.
Iubirile de mai apoi Au navalit prapad, suvoi, Si-au maturat pamant si flori Si-au speriat privighetori, De nu ramase dupa grindeni Decat o jale pretutindeni.
Iubirile ce vin acum Sunt calatori zdrobiti de drum Si care cer un adapost Vazandu-te un om cu rost -Fii, inima, hangiu de treaba Si fa-le foc si patu-n graba.
Nu sunt al tau. Al nimanuia nu-s. Cocorii mei de mult de tot s-au dus. Eu priveghez stravechiul cer senin Ce-asteapta nori - el stie ca ei vin.
Asa-i ca nu-s de nici o folosinta?
Ah! ce-am iubit. Cu cata suferinta!
Un diavol mai ma-mpinge spre prapastii -
Tot n-am scapat de marginea napastii?
Frumoasa ca-n cantari la Solomon Ori la vr-un David, roaba chiar de suferi, Esti, scumpo, trandafir, din Ierichon, Un fir de lotus esti pe-un lac de nuferi.
Iubeste-ma. Ori nici nu ma iubi. Zic si eu doar: "To be or not to be!" Dar langa tine vorba n-are rost, As vrea sa fiu ori nici sa nu fi fost.
|