In parcul rneu sentimental, femeie, Desi se vestezira trandafirii, Sunt clipe cand fantana amintirii Arunca sclipitoare curcubeie;
Le zmulge din adancuri ca sa-mi deie Din cand in cand iluzia iubirii Si-atunci prin toamna-mprastie zefirii Aroma primaverii pe alee.
Iar din amurgul tainic cand coboara
Stapana vremilor de-odinioara
In valuri limpezi pletele-si resfira
Si toata noaptea imprejurul zanei, Cu sunete melodice de lira, Plang apele pe marmora fantanii
|