Am pus sofa la fereasta Luna trece blonda-trista, Stele curg stralucitoare Mandra capu-n mani si-ascunde
Si-apoi si-l ascunde-n perini, intr-un colt al sofei rosii; Aurul moale se desface, Curge pe grumazul alb.
Si de ce-si ascunde fata Dulce, juna, fericita, Oh, ar vrea sa rada de bucurie Fara ca s-o vad si eu.
Luna-n patul ei de nouri Albi, s-ascunde sa se culce, Paru-n cap eu i-l incaier Si-i sarut manuta dulce.
Stele curg incet la vale, Aerul moale scanteiaza Si ea ochii plini de lacrimi Si-i inchide si viseaza.
De-umar alb imi razim fruntea, Zic putin si mult privesc, Inima in mine creste De un dor supraceresc.
Tremura talia dulce Strans de bratul meu cuprinsa, Ea se apara,-mi cuprinde Gatul ma saruta, rade.
Si nimica nu mai zice. E atat de fericita Sunt atat de fericit! Luna trece linistita.
|