- Iubeati scumpa mea frumoasa Ghirlandioara de-albe flori, Ce-ncununa graaioasa Buclele-mi ce-n vanturi zbor?
- Nu, nu! Nu, nu!
- Ce vrei dara, draga, tu? Poate roza cea tacuta Care dulce se saruta
Cu fluturii razatori?
- Ba nu, nu: cununa-n laur, Cinsa-n aur, aur, aur, Atunci este un tezaur: -Asta vreu,
Dragul meu!
- Iubeati, dulce dragulina, Doina mea de tainic dor Ca pe lira mea suspina Dulce, bland, incetiaor?
- Nu, nu! Nu, nu!
- Ce vrei dara, draga, tu? Poate cantul de-armonie Care Eol il adie
Printre frunze, printre flori?
- Ah! Cand aurul suspina in punguaa plina, plina,
C-o cantare metalina!
Asta vreu, Dragul meu!- Iubeati poate pe Selene, Ca o candela lucind, Cand cu pasu-i lin, alene Se preumbla surazand?
- Nu, nu! Nu, nu!
- Ce vrei dara, draga, tu? Iubeati poate alba zare Ce-o sageata mandrul soare Peste campul inflorind?
- Ah! Cand aurul dulce suna in punguaa mea nebuna Nu-mi mai trebe alba luna!
Asta vreu, Dragul meu!
- Iubeati patria-ai mareaaa Ce de glorii duce dor, Cand in palida ei faaa
Se deseamna-un viitor?
- Nu, nu! Nu, nu!
Ce vrei dara, draga, tu? Poate visul mare, mare De marire, razbunare, Ce-l viseaza-a ei popor?
Cand in loc de glorii, laur, Mi-ar da aur, aur, aur, Atunci fi-mi-ar un tezaur!
Asta vreu, Dragul meu!
|