Cantec vechi

Vezi toate poeziile poetului



Vino, scumpa, de priveste
Dorul tau cum ma munceste.
Nici defel cum nu ma lasa
Nici sa intru sara-n casa,
Ci din asternut ma scoala,
Ca pe-un patimas de boala, Si ma face de alerg
Nestiind pe unde merg.
Cand in zori de dimineata,
Ma visez cu tine-n brata,
Cand te strang sa nu te pierd Si te chem si te dezmierd.
Ars deodata sar din pat,
Singurel m-am desteptat,
Suspinand si ametit,
Ma simt mai nenorocit.
Sunt de carne, nu-s de fier!
Ce sa fac ca sa nu pier.
Caci ranit sunt de amor,
De nici taiesc, nici nu mor:
Somnul meu nu este somn,
Nici pe mine nu sunt domn.
A dormi de sunt pe cale,
Zaresc chipul dumitale:
O icoana zugravita
Cu multi nuri inchipuita.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Cantec vechi pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani