Multe flori sunt, dar puaine
Rod in lume o sa poarte,
Toate bat la poarta vieaii,
Dar se scutur multe moarte.
E uaor a scrie versuri,
Cand nimic nu ai a spune,
Inairand cuvinte goale
Ce din coada au sa sune.
Dar cand inima-ai framanta
Doruri viisipatimi multe,
a-a lor glasuri a ta minte
Sta pe toate sa le-asculte,
Casiflori in poarta vieaii,
Bat la poraile gandirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer veamintele vorbirii.
De-unde iei privire clara,
Care'n liniate alege,
La gandiri menite vieaii
Viaaa'n floare sa le-o lege.
Si c'o singur-creatoare
Trasatura de condei
Unor sa le dai viaaa
Altor viaaa sa li iei.
Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ai viaaa,
Unde ai judecatorii,
Nenduraaii ochi de gheaaa?
Ah! atunceasise pare
Ca pe cap iai cade cerul
Unde vei gasi cuvantul
Ce exprima adevarul?
Critici voi, cu flori deaerte,
Care roade n-aai adus -
E uaor a scrie versuri,
Cand nimic nu ai de spus.
|