De ce n-aflam in implinirea dorintelor din asta lume,
Acea sublima fericire ce inainte-i am visat,
De ce in cruda voluptate, de ce intr-un stralucit
lume
N-afli nimic, nimic din ceea ce-n asta lume-ai cautat.
Bacanta-ti da corpul de neaua, ochirea desperata, clara. Ce patrunzand nervii din tine, de voluptate tremuri tu; Sarutul ei poate fi dulce, cu toate-asta, gura-i e-amara, Nu-i dulce gura ce la mie nainte-ti li se prea dadu!
Si gloria te chinuieste e un supliciu ce apasa, Marirea e apasatoare, insomnia e plata ta; Si vinu-n loc sa lumineze a ta privire-ntunecoasa Mai mult te face sa vezi raul, micimile din lumea ta.
Nu implinirea cea aievea a celor ce doresti in lume, Numai dorinta dupa ceva e tot ce-i dulce pe pamant; Dorinta, iubirea de fala, ambitia dupa un nume, imbletul dupa marire: te fac numai mai fericit.
|