De-oi adormi curind
In noaptea uitarii,
Sa ma duceai tacind
La marginea marii.
Nu voi sicriu bogat,
Facliesiflamuri,
Ci-mi impletiai un pat
Din tinere ramuri.
Sa-mi fie somnul lin
sicodrul aproape,
Luceasc-un cer senin
Pe-adincile ape,
Care-n dureri adinci
Se nalaa la maluri,
S-ar atirna de stinci
Cu braae de valuri,
Se nalaa, dar recad
simurmura-ntr-una,
Cind pe paduri de brad
Aluneca luna.
ai nime-n urma mea
Nu-mi plinga la createt,
Doar moartea glas sa dea
Frunziaului veated.
Sa treaca lin prin vint
Atotatiutoarea,
Deasupra-mi teiul sfint
Sa-ai scuture floarea.
Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci inainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte,
Ce n-or ati ca privesc
O lume de patemi,
Pe cind liane cresc
Pe singuratate-mi.
|