Departe sunt de tinesisingur langa foc,
Petrec in minte viaaa-mi lipsita de noroc,
Optzeci de ani imi pare in lume c-am trait,
Ca sunt batran ca iarna, ca tu vei fi murit.
Aducerile-aminte pe suflet cad in picuri,
Redeateptand in faaa-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vantul loveate in fereati,
Se toarce-n gandu-mi firul duioaselor poveati,
a-atuncea dinainte-mi prin ceaaa parca treci,
Cu ochii mari in lacrimi, cu mani subairisireci;
Cu braaele-amandoua de gatul meu te-anini
ai parc-ai vrea a-mi spune ceva. apoi suspini.
Eu strang la piept averea-mi de-amorsifrumuseai,
In sarutari unim noi sarmanele vieai.
O! glasul amintirii ramaie pururi mut,
Sa uit pe veci norocul ce-o clipa l-am avut,
Sa uit, cum dup-o clipa din braaele-mi te-ai smult.
Voi fi batransisingur, vei fi murit de mult!
|