De la Nistru pan' la Tissa
Tot Romanul plansu-mi-s'a,
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
Din Hotinsipan la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aain;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
ai strainul te tot paate
De nu te mai poai cunoaate.
Sus la munte, jos pe vale
ai-au facut duamanii cale,
Din Satmar pan' in Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Roman saracul!
Indarat tot da ca racul,
Nici ii merge, nici se 'ndeamna,
Nici ii este toamna, toamna,
Nici e vara vara lui,
ai-i strain in aara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg duamanii in puhoi
ai s'aaeaza pe la noi;
Toate cantecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate;
Numai umbra spinului
La uaa creatinului.
Iai desbraca aara sinul,
Codrul - frate cu Romanul -
De secure se tot pleaca
ai isvoarele ii seaca -
Sarac in aara saraca!
Cine-au indragit strainii,
Manca-i-ar inima cainii,
Manca-i-ar casa pustia,
ai neamul nemernicia!
atefane Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfinailor
In seama parinailor,
Clopotele sa le traga
Ziua 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sa 'ai mantui neamul tau!
Tu te 'nalaa din mormant,
Sa te aud din corn sunand
ai Moldova adunand.
De-i suna din corn odata,
Ai s'aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Iai vin codri 'n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toai duamanii or sa piara
Din hotara in hotara -
Indragi-i-ar ciorile
ai spanzuratorile!
|