- "Blanca, afla ca din leagan
Domnul este al tau mire,
Caci nascuta eati, copila,
Din nevrednica iubire.
Mani in schit la sfanta Ana
Vei gasi la cel din stele
Mangaierea vieaii tale,
Mantuirea feaei mele."
- "Nu voi, tata, sa usuce
Al meu suflet tanar, vesel
Eu iubesc vanatul, jocul;
Traiul lumii alaii lese-l.
Nu voi parul sa mi-l taie,
Ce-mi ajunge la calcaie,
Sa orbesc cetind pe carte
In fum vanat de tamaie."
- "atiu mai bine ce-ai prieate,
Las' de-a lumei orice gand,
Mani in zori de zi pleca-vom
Catra schitul vechisisfant."
Ea aude - plange. - Parca
Ii venea sa plece-n lume,
Dusa de pustie ganduri
ai de-un dor fara de nume.
ai plangand infrana calul,
Calul ei cel alb ca neaua,
Ii neteaza mandra coama
ai plangand ii pune aeaua.
S-avanta pe elsipleaca
Paru-n vanturi, capu-n piept,
Nu se uita inainte-i,
Nu priveate indarapt.
Pe carari pierdute-n vale
Merge-n codri far' de capat,
Cand a serei raze roaii
Asfinaind din ceruri scapat.
Umbra-n codri icisicolo
Fulgereaza de lumine
Ea trecea prin frunza-n freamat
ai prin murmur de albine;
In mijloc de codru-ajunse
Langa teiul naltsivechi,
Unde-isvorul cel in vraja
Suna dulce in urechi.
De murmur duios de ape
Ea trezit-atunci tresare,
Vede-un tanar, ce alaturi
Pe-un cal negru sta calare.
Cu ochi mari la ea se uita,
Plini de vis, duioai plutind,
Flori de tei in paru-i negru
ai la aold un corn de-argint.
ai-ncepu incet sa sune,
Fermecatsidureros -
Inima-i createa de dorul
Al strainului frumos.
Parul lui i-atinge parul
ai atunci c-obrazul roa
Ea apleaca gene lunge
Peste ochii cuvioai.
Iar pe buze-i trece-un zambet
Inecat, fermecator,
Care gur-abia-i deschide,
Cea uscata de amor.
Cand cu totului rapita
Se-ndoi spre el din aele,
El inceata din cantare
ai-i grai cu grai de jele,
a-o cuprinde de calare -
Ea se apara c-o mana,
Insa totuai lui se lasa,
Simte inima ca-i plina.
ai pe umarul lui cade
Al ei cap cu faaa-n sus;
Pe cand caii pasc alaturi,
Ea-l privea cu suflet dus.
Numai murmurul cel dulce
Din izvorul fermecat
Asurzeate melancolic
A lor suflet imbatat.
Lun-atunci din codri iese,
Noaptea toata sta s-o vada,
Zugraveate umbre negre
Pe camp alb ca de zapada.
ai mereu ea le lungeate,
ai urcand pe cer le muta,
Dar ei trec, se pierd in codri
Cu viaaa lor pierduta.
La castel in poarta calul
Sta a doua zi in spume,
Dar frumoasa lui stapana
A ramas pierduta-n lume.
|