Turnurile misca-n doliu a lor inimi de arama
Si un inger cu-aripi negre, cu diadema de spini.
Cu cantarea-i plangatoare lumea misca, lumea cheama.
Precum misca vantu-n cantec fata marii de senin.
5 Si cu ochiul plin de lacrimi natiunea cea romana, Care are-n mii de inimi sufletul ei tremurand. Vede cum prin nori se stinge stea cu flacara divina Si aude-n cer un tunet si un gemet pe pamant
A-nstristarii neagra-aripa peste lume se intinde, 10 Totul tace, caci durerea este muta ca un gand.
Lumea azi nimic nu vede, ochiu-i nimic nu cuprinde, Decat cursu-acelui astru ce se sparge p-un mormant.
Cine-i acvila ce cade? Cine-i stanca ce se sfarma? Cine-i leul ce inchide cu durere ochii sai? 15 Cine-i tunetul ce moare umpland lumea de alarma? - Este domnul Romaniei: Barbu Dimitrie Stirbey!
|