Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,
Prin care trece alba regina nopaii moarta. -
O, dormi, o, dormi in pace printre faclii o mie
ai in mormant albastru ai-n panze argintie,
In mausoleu-ai mandru, al cerurilor arc,
Tu adoratsidulce al nopailor monarc!
Bogata in intinderi sta lumea-n promoroaca,
Ce satesicampie c-un luciu val imbraca;
Vazduhul scanteiazasica unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pe campul solitar.
ai aintirimul singur cu strambe cruci vegheaza,
O cucuvaie sura pe una se aaeaza,
Clopotniaa trosneate, in stalpi izbeate toaca,
ai straveziul demon prin aer cand sa treaca,
Atinge-ncet arama cu zimaii-aripei sale
De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.
Biserica-n ruina
Sta cuvioasa, trista, pustiesibatrana,
ai prin fereste sparte, prin uai aiuie vantul -
Se pare ca vrajeatesica-i auzi cuvantul -
Nauntrul ei pe stalpii-i, pareai, iconostas,
Abia conture tristesiumbre au ramas;
Drept preot toarce-un greier un gand finsiobscur,
Drept dascal toaca cariul sub invechitul mur.
..
Credinaa zugraveate icoanele-n biserici -
ai-n sufletu-mi pusese poveatile-i feerici,
Dar de-ale vieaii valuri, de al furtunii pas
Abia conture tristesiumbre-au mai ramas.
In van mai caut lumea-mi in obositul creier,
Caci raguait, tomnatec, vrajeate trist un greier;
Pe inima-mi pustie zadarnic mana-mi aiu,
Ea bate casicariul incet intr-un sicriu.
ai cand gandesc la viaaa-mi, imi pare ca ea cura
Incet repovestita de o straina gura,
Casicand n-ar fi viaaa-mi, casicand n-aa fi fost.
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost
De-mi ain la el urechea -sirad de cate-ascult
Ca de dureri straine? Parc-am murit de mult.
|