Ce privesti in jos smerita, Ca te manii te prefaci, Cand iti zic ca el iti place Si ca tu demult ii placi.
Voi jucati in comedie Rolul vostru de-ntelept, Dar de ce unul la altul Va uitati atat de drept?
De ce, cand pe neasteptate El soseste uneori, Rumenirea face locul Unei gingase palori;
Si privesti cu ochi nesiguri, Sanul creste far' sa vrei? Dar va stingeti dupaolalta Comedie, dragii mei
Parca-l vad cum vine ice, Sade-n veci pe-acelasi jet Si la tine isi indreapta Ochii negri si sireti.
Si cand credeti cum ca nime Dimprejur nu va ia sama, Numa-atunci va dati in petic Si va aratati arama.
Eu va vad de pe sub gene: Ochi-n ochi priviti fierbinte Si de dragi unul altuia Conversati fara cuvinte.
Cine nu v-ar sti, copila, Da, v-ar crede neam de sfinti. Si sa stati numai l-atata Bine? Sunteti voi cuminti?
Taci, matusa, tu ma superi, De-i vorbi mai mult eu fug. Ce se pare ca-i iubire Nu-i decat prietesug.
De prieteni, se-ntelege, Va-nselati cu mult sistem. Si de dansul nu pe-atata, Dar de tine mai ma tem.
Pan-acum pornirea voastra Ati stiut sa o mascati Si in sufletele voastre Cu durere va iubeati.
Promitand unul altuia Cum ca nu veti mai iubi. Voi gandeati c-o sa ramaie Astfel pana veti muri.
Si-n aceasta mangaiere, De pe-o zi pe alta, voi Traganiti o fericire Dureroasa, amandoi.
Fiind siguri unul de-altul, Sa promiteti fu usor Cum ca nu o sa mai faceti Aliante de amor.
Dara azi pui capat tragic Astei stranie povesti Doamne, Doamne, matusico, Nu ti-i greu sa mai vorbesti?
Nu mi-i greu, caci esti in stare Sa sfarami ca un copil Jucaria-ncantatoare A frumosului idil.
Cand va vad mergand alaturi, Va zambiti si va privesc Si cand credeti cate spuneti, Eu fac haz si-ntineresc.
Voi, gurmanzi ai dragostirii, Cu reteta cea mai buna invaliti amoru-n vorbe,
Clevetindu-l impreuna.
Si feriti de ochii lumii, intre raristea de brazi, Voi mergeti cand vine sara, Tu esti rumana-n obraz.
Si atata bucurie Vad in ochii tai cei mari Nu lipseste decat nunta C-un taraf de lautari.
in zadar oare Teodor Scrie-a codrului poveste? Si atat de rau ii pare Ca baiet el nu mai este?
Ca nu vreti a da pe fata Dulcea taina inteleg, Caci cu-atata e mai dulce Dar un capat nu aleg.
Si ce bine ati petrece Azi, cand viata va zambeste, Cum in vremea mea Konaki O spunea pe batraneste:
"Prin pustii si munti salbateci, Prin prapastii, rapi, ponoara, Unde-n albia de stanca Suna blandele izvoara;
Acolo unde natura Cu puterea ei mareata Raspandit-au pretutindeni Bucurie si viata;
Unde brazii cei de fala Se inalta cu trufie, Unde zmeura si mura Au a lor imparatie;
Unde toate impreuna Striga: «Vino, te opreste!» Acolo amorul cheama, Acolo vin- de iubeste.
Acolo ochiul zavistnic Nu mai are vo putere: Nu-i jignire in iubire, Ci noroc si mangaiere."
Tie-ti trebuie vecinul; Teodor e pentru tine: Linistit, cam mizantropic S-apoi il iubesti, stiu bine.
Tie-ti place poezia, El lucreaza versuri bune. Toate versurile sale Tu pe muzica le-i pune.
De-i canta veti face duo, Glasul vostru se combina; De te-ai pune la piano Te-a-nsoti din violina.
Tie-ti place mosioara, Pe a ta vrei s-o lucrezi, Iar el stie plugaria Gospodar e, precum vezi.
Mosioara lui altdata Era tot paraduita, Vezi acuma ce-i aduce, Cat de bine-i randuita.
Asadar, nu sta la ganduri, Prea usor alegi din doua, Eu iti zic sa-ti iei vecinul, Ie-l cu manile-amandoua.
Toata ziua se inchide Prin autori mancati de molii Si il vezi intotdeuna Cumu-i plin de colbul scolii.
Dar nu vine-n toata sara? Vine. Poate i-i urat. S-apoi nu stii cum ca fusta Femeiasca-o au urat?
Pentru?
Stiu eu care-i cauza?
Pentru ca in lumea toata Numai una-i este draga. Vezi asa, asa e, fata.
S-acea una? Acea una
Sta naintea mea si coase Si de-i spun ca este astfel Se preface manioasa.
Frumuseti sa spariu lumea, Precum insasi vezi, nu am, Deci in cumpana pun toate Si le masor dram cu dram.
S-am vazut ca-i mult mai bine C-un mosneag sa ma cunun Decat iar sa-mi risc eu sama C-un barbat ori c-un nebun.
Eu sustin ca orice casa Din conventie se face: E mai multa fericirea Caci intr-insa este pace.
Pace? Da cunosti mosnegii? Scartaiesc neincetat. Ba-i bolnav, ba n-are vreme Sa te duca la primblat.
De faci muzica el casca, Daca razi el e ursuz, Sa vorbesti de vrei ai voie, Da nici glasul nu-i auzi.
Cand s-apropie, draguta Fata! funia de par, Atunci chin! Mosneagu-ntr-una Scartieste ca un car.
Nu doresc, nepoata draga, Sa ajungi la asa hal Stii ce pace e aceea? E tacerea din spital.
Alta-i pacea sufleteasca Care e rodul iubirii Si acolo e tacere, Dar tacerea fericirii.
Tu lucrezi iar el acasa Poate sta, poate lucra, Dar din cand in cand arunca Ochii lui asupra ta.
Si se uita lung la tine. Doamne! limpede mai stie Cum ca fara tine lumea l-ar fi chiar ca o pustie.
Vii la spate, vezi ce scrie, Peste siruri tu alergi, ii iei pana chiar din mana, Singura vo vorba stergi.
Si sa crezi ca stears-o lasa Daca tu vei zice: nu. Te aproba caci in minte-i Si in inima-i esti tu.
II
ii zic: ma lese-n pace, Nu voi sa ma cuprinda; Iar el razand raspunde: O, uita-te-n oglinda
Si spune-mi daca omul Gasind in a lui viata Odor asa de dulce Nu l-a cuprinde-n brate?
ii zic: ma lese-n pace, Ce are cu-a mea gura, Cu ochii mei ce are, De-a merge nu se-ndura?
Iar el razand raspunde Ca nu cunoaste mila; De nu-i voi da de voie Mi-o ia el cu de-a sila.
ii zic: ma lese-n pace, Caci inima ma doare, Fiorul ma sfarseste Si cad de pe picioare.
Iar el raspunde vorba-i De lacrimi pare plina : De vrei un leac, iubita, La inima-mi tu vina.
III
ANA
Povesteste chiar din capat sa te vad daca o stii
MUTI
E! Achil si Agamemnon isi spunea grobienii.
Si atunci batranul Nestor prinde-a spune la povesti,
Pe-amandoi ii probozeste cu cuvinte batranesti.
imprejur sta toti elinii, steteau preotii si regii
Iara Nestor tine una stii mata cumu-s mosnegii.
Iar Achil pe Agamemnon suduindu-l zice: "Cane!
Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitata nu-ti ramane.
Las- tu, lasa, mai jupane, stiu eu bine ce-am sa-ti
fac,
Sa-mi cazi tu odata-n labe, s-apoi las-, ca-ti viu de
hac."
ANA
Bun, frumos! Da-i inainte! suduie ca un muscal.
MUTI
Singura ai spus, mamaie, ca Homer ii natural,
Si ne-ai zis sa spunem toate, ia asa cum se graieste,
S-apoi tot eu is de vina?
ANA
Natural, nu mojiceste.
Spune tu, Bibi
BIBI
Mamaie, eu stiu tocmai cum e-n carte.
ANA
Si asa se si cuvine, spune, Bibi, mai departe.
BIBI
Cum Achil si Agamemnon inde ei se tot sfadeu, Vine Nestor s-amanduror le tinu apoi de rau: Pe-Agamemnon il impaca, pe Achil il imblanzeste, Ca acesta pe Brizeis sa o dea se invoieste, Dar ii spune dinainte sa nu cerce de cumva Preste Brizeis, din avere-i sa s-atinga de ceva Iar Ulis lua pe Chriseis, si-n corabie suind, Merge la preotul Chrise, fata-n manile lui dand, I-a adus tauri de jertfa, si convoi iar la anei Cu preotul lui Apolo sa-i impace iar pe ei.
ANA
Vezi, mai badeo, cum se spune? Limpede, frumos, sir.
MUTI
Ce mai treaba; a-nvatat-o pe de rost din par in fir.
ANA
Tu nu stii sa-nveti tot astfel Te opreste cineva! Dara nu vrea cuconasul, asta-i Spune, fata mea.
BIBI
Crainicii lui Agamemnon, ei asemeni se luara Pe Brizeis s-o aduca dar Achil statea afara, Langa cort, si sa i-o ceara frica li-i si nu le vine. Ci Achil nu-i mai incearca si cu ea de mana vine. Si le-o da in seama
MUTI
Prostul! Numai gura ii de el.
De-o iubeste pe Brizeis, de ce-o da ca un misel? I-as fi dat eu lui mireasa sa fi fost eu acolo ii umpleam de bodaproste, de nu stiau incotro, ii faceam pe toti tocana, rupeam gatu ca la vrabii Si-mi duceam apoi acasa mirmidonii pe corabii.
ANA
Foarte rau si fara cale, dragul meu Si nu-ti ascunz
Chiar nesuferit esti astazi, indaratnic si raspunzi.
Povestesti prost Din franceza mai ca n-ai stiut nici
bechi,
Doamne, cum nu ai un dascal, sa te traga de urechi.
Mergi, Bibi, la Marioara ca sa-ti dea tie placinte,
Iara lenesului celui chiar nimic, sa tie minte.
MUTI
Dar de ce-a dat pe Brizeis, spune, mama, ii cu drept? Sa fi fost a mea, mamuta, eu cu totii dedeam piept. Ai spus singura ca dansul pe Brizeis o iubea Catu-i lumea si pamantul n-o luau din mana mea.
ANA
Eu ti-am spus-o, si-o spun inca si ti-oi spune vreme
multa
Cum ca omul cel de treaba urma mintea s-o asculta,
Judeca intotdeuna, nu se indaratniceste
MUTI
Minte, minte! sa i-o deie daca-atata o iubeste
BIBI
"Judecata totdeuna decat dragostea-i mai sus:" Ast-ai zis-o mai deunazi vezi, tin minte ce mi-ai spus.
ANA
(o saruta)
Draga mamei Esti de treaba si inveti asa frumos! Nu ca cela, ca jupanul indaratnic si lenos.
MUTI
Spune, mama, cate-i spune si eu totusi ti-oi
raspunde:
Mintea, nu zic ba, frumoasa-i numai ca eu nu stiu
unde-i.
Dara vezi tu, mamucuta, eu vin iar la vorba mea:
De eram Achil, pe Brizeis nimeni nu mi-o mai lua.
ANA
(amenintand)
Mimi!
MUTI
Manie-te, mama, zi ce-i vrea zi la femeie
Nu numai placinte, dara, nici mancare sa nu-mi deie Si sa mor de foame, totusi, de-ar veni vro unu-aice Sa te ia cu sila iara mintea ceea de mi-ar zice Da-o, da-o pe mamaia nu te dau sa stiu ca mor.
ANA
(il bate pe obraz) ,
indaratnicule!
MUTI
Vezi tu, pentru tine, un odor,
Dau razboi cu toata lumea ca Bogdan-voda cel chior.
ANA
Aide, mergi, iubire chioara, mergi la Maria, da-mi
pace.
Astazi inca treaca-mearga! Dar alt'data nu mai face.
MUTI
Nu ma duc
ANA
Nu vrei placinte?
MUTI
Nu acum, sa-ti spun ceva
Da' asa-i ca nu te superi? Zi ca nu te-i supara.
ANA
Spune, de!
MUTI
Cum as incepe Doamne? Doamne-ah, mamucuta, Tare esti tu frumusica, nu stiu cum, si esti draguta Decat cum nu se mai poate, cum nu e alta mamita.. ANA
Ce vrei, Mimi, spune-odata
MUTI
Sa spun? Da? Da-mi o gurita.
ANA
Atat?
MUTI
Da. Si inca una, si-nca una, nu stiu cum
Da-mi esti draga fara sama
ANA
Haide, Mimi. Pleac-acum,
Da-ne pace
MUTI
Tu nu crede ca-s asa de rau copil,
Stiu poveste mai frumoasa decat cea a lui Achil,
Eu stiu una de la mosu: a padurilor poveste
Si frumoasa, si frumoasa, cum n-au fost si nu mai este.
ANA
Asadar, mosu Teodor; spune-o, spune, dragul meu.
MUTI
Ceva nou, n-ai auzit-o pan-acuma, numai eu.
ANA
Aide, Mimi, mergi acuma sa veniti cand v-oi chema.
MATUSA
Mie nu-mi dai o gurita?
MUTI
Nu-mi esti draga ca mama
IV
Ce copil vioi e Mimi, ce dragutu-i
Matusica,
E-ndaratnic, fara minte, tocmai d-asta imi e frica. De n-ar fi ca al tau tata, care Dumnezeu sa-l ierte Mi-a facut viata amara cu-ndaratnicele-i certe Ce cuminte este Bibi
Da, cuminte! ca si tine.
.
Ca si tata-sau maiorul Tine minte foarte bine Tot ce-i spuneti
C-ar aduce asa mult cu dansul? Nu,
Nu gasesc asemanare asa mare.
Da, da! Vezi tu,
Nu ii seamana-n afara. inlauntru. Numai minte-i. Nu vezi tu cum momitica repeteaza la cuvinte Ce le-aude de la dansul, de la tine: "Mai prejos
E iubirea decat mintea" Izbutit-ai ca pe dos Sa o cresti, nepoata draga
Iara vii la vorba veche.
Si de ce nu? Sa stiu, draga, ca-i surzi de o ureche, Totusi cred de datorie, ca sa-ti spun a mea parere, Caci te vad de mult schimbata
Mai cu sama o placere
De-o bucat- de vreme-ncoace de cand fusi la
Bucuresti Cat erai tu de cuminte, azi pe zece parti tu esti. Cine stii cu cine-acolo tu te vei fi intalnit, Ce desemnuri intelepte cu-nvatatii ai croit, Mai ales cu al tau frate, prea iubitul meu nepot, Dar destul ca de atunce a pricepe nu te pot.
Si destul ca pot prepune, ca nepotul meu stricat
in aceste conferente rolu-ntai l-a fi jucat
Drept c-asa-i, dar numa-n jocul rezonabil ce-am
avut;
Rolu-ntai il joaca altul.
Altul? Poate c-am stiut.
Jocul vostru rezonabil sa nu iasa, de, cumva Joc copilaresc si tie si la altul careva. Bine-mi pare cum ca vorba chiar la asta ai adus. Caci si eu pastrez o taina cam demult si ti-am mai
spus C-atingand pe mai multi oameni n-am putut-o da
pe fata. Dar cum tu ai apucat-o ma scuteste de prefata. Un secret? insa secretul eu demult l-am priceput. Cum? ai observat?
Da, doara nu ma crezi ca sunt de lut.
Deci te rog, fii asa buna, nu lasa sa mai astept
Si sa vad de au patruns-o taina ochiu-mi intelept. Asadar, fara prefata, spune-mi iute
Ma marit.
Te mariti, ma rog, cu cine, draga mea?
Ai auzit,
Cred, de d. Stelineanu?
Capitan d-infanterie
Asa; unchiu-sau
Ministrul ! Bine, fata, ce ti-i tie
Doamne, iarta-ma! Dar bine, serios vorbesti tu, fata? Nu zic inteleg prea bine cum ii treaba asta toata. Ai avut proces la curte, petitiuni ai scris ades
|