| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Titlul volumului meu, care ma preocupa atat de mult de Adela Greceanu Sa te porti feminin, adica in gandurile tale si de Asemeni in cuvintele tale sa te asezi gratios, picior peste Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
O, stinga-se a vietii
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Mihai Eminescu
|
|||
|
|
|||
|
O, stinga-se a vietii fumegatoare facla, Sa aflu capataiul cel mult dorit in racla! N-aflai loc unde capul in lume sa mi-l pun, Caci n-am avut taria de-a fi nici rau, nici bun, Caci n-am avut metalul demonilor in vine, Nici pacinica rabdare a omului de bine, Caci n-am iubit nimica cu patima si jind Un creier plin de visuri s-o inima de rand. De mult a lumii vorbe eu nu le mai ascult, Nimic e pentru mine ce pentru ea e mult. Viitorul un trecut e, pe care-l vad intors Acelasi sir de patimi s-a tors si s-a retors De mainile uscate a vremii-mbatranite. Sunt limpezi pentru mine enigmele-ncalcite: Nu-ntreb de ce in lume nu ne e dat de soarte Noroc fara durere, viata fara moarte. Am pus de mult deoparte acele roase carti Ce spun c-a vietii file au vecinic doua parti Cu-a lor intelepciune nimica nu se schimba. Cu dezlegari ciudate si cu franturi de limba Ocupe-se copiii Eu pun o intrebare Nu noua, insa dreapta nu libera, dar mare. Viata, moartea noastra noi le tinem in maini, Pe ele deopotriva noi ne simtim stapani. O cupa cu otrava, un glonte, un pumnar Ne scapa deopotriva de-o lume de amar. De ce tin toti la dansa, oricat de neagra fie? Ea implineste oare in lume vo solie? E scop in viata noastra — vun scop al mantuirii? Nu junghiem fiinta pe-altarul omenirii? A gandului lucire, a inimii bataie Ridica un graunte din sarcina greoaie Mizeriei comune? Traind cu moartea-n san Pe altu-n asta lume il doare mai putin? O, eu nu cer norocul, dar cer sa ma invat Ca viata-mi pret sa aiba si moartea s-aiba pret, Sa nu zic despre mine ce omului s-a zis: Ca-i visul unei umbre si umbra unui vis. O, Demiurg, solie cand nu mi-ai scris in stele, De ce mi-ai dat stiinta nimicniciei mele? De ce-n al vietii mijloc, de ganduri negre-un stol Ma fac sa simt in minte si-n inima un gol? De ce de pe vedere-mi tu valul ai rarit, Sa vad cum ca in suflet nu am decat urat? Viata mea comuna s-o tarai uniform Si sa nu pot de somnul pamantului s-adorm? Zadarnica, pustie si fara inteles Viata-mi nu se leaga de-un rau sau de-un eres. Eu nu ma simt deasupra si nu sunt dedesupt, Cu mine nu am lupta, cu lumea nu ma lupt Pentr-o minciuna mare ori mare adevar. Totuna mi-ar fi mie, caci alta nu mai cer, Decat sa fiu in dreapta ori stanga hotarat, S-omor si eu pe altul sau sa fiu omorat Si far’ de nici un titlu in lume sa ma-nser Caci ce-i, la urma urmei, minciuna, adevar? Sa tin numai la ceva oricat ar fi de mic Dar nu tin la nimica, caci nu mai cred nimic. |
|||
Pune poezia O, stinga-se a vietii pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |