| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Pe cer de Ana Blandiana Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Pierduta pentru mine, zambind prin lume treci!
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Mihai Eminescu
|
|||
|
|
|||
|
Pierduta pentru mine, zambind prin lume treci Si eu sa-mi stiu osanda sa te iubesc in veci, In veci dup-a ta umbra eu bratele sa-ntind, De-a genelor miscare nadejdea sa mi-o prind, Zambirea gurei crude sa-mi fie al meu crez — Purtand in suflet moarte, tu vesel sa ma vezi. Fii binecuvantata si fericita tu, Copil cu par de aur, ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amaraciunii si anii-mi pustiiti In cumpana usori-s pe lang-al tau caprit; Si-n a mea socotinta ma simt atat de mic — Tu esti odorul lumii si eu ma simt nimic. Da, da numai natura dreptate are-n veci, Copil cu gura calda, cu mici picioare reci, Caci ea-n intelepciune-i creeaza-astfel de chip Pe langa care toate sunt pleava si nisip. Ironic pare-a zice: nemernici ramatori, Visat-ati vreodata asemenea comori? Pe tine-apoi te-arata in dreapta ei mandrie: Turband de-mpatimire, murind de gelozie, Te vad cum al tau zambet voioasa multor darui, Ca vesela si dulce vorbesti apoi oricarui Si risipesti privirea-ti — cand eu pentr-un cuvant Din gura ta cea dulce, m-as duce in mormant. Atata de frumoasa si tot numai femeie? Ah, am crezut o clipa ca esti poate o zeie, Ca marmura de rece ca treci pe langa oameni, Din fiinte muritoare nici uneia nu-i sameni, S-atuncea, ca in ceruri o steaua, sa te-ador — O, dulce chip de inger si totusi muritor! Da, muritor blestemul al lumei acesteia: Crezi ca te-nchini la soare s-ai adorat scanteia — Eu caut pe-nteleptul cel mai nebun — arate-mi O singura femeie lipsita ce-i de patemi Si eu eu il voi crede, in stare tot sa cred: — Numai a ei faptura de inger dac-o vad — Ca niciodata buza n-atinse-o alta buza, Ca niciodata-urechea de-amor nu vru s-auza, Ca niciodata ochii-i n-opri c-un bland repaos Pe-o fata barbateasca ca ea nu s-a adaos In gandu-i sau cu fapta in randul altei vieti Le cred, le cred pe toate de ce nu mi-o spuneti? Spuneti ca-i ca omatul din proaspat abia nins, Colanu-i nici o mana, ca noi, i l-a descins, Ca gura i-i fecioara, ca ochiu-i e virgin Si mana asta dulce, ca floarea cea de crin, Ca nu a strans-o nimeni, ca n-a raspuns cu strans — Ca setea de iubire pe ea n-o au atins. Dar vai, e prea frumoasa! Putut-a sta-mprotiva — Placerea-ademeneste, dorinta-i guraliva — Acelor vorbe calde, soptite cu durere, Ce aerul il umplu si inima de miere? Putut-a impotriva atatora sa steie Cand e asa frumoasa, cand nu-i decat femeie? Ca toti sa fiu? ca dansii sa fiu viclean fatarnic? Sa cumpar cu un zambet, un zambet iar zadarnic: Viata adoratei si gingasei copile Sa o patez cu umbra placerii unei zile Si sa iubesc ca dansii cand partea cea mai buna Din inima-mi si minte i-a ei pe totdeauna? O, tu! tu dumnezeul si viata vietii mele, Priveste-amaraciunea-mi si spune, nu ti-i jele? Nici astazi al tau suflet de mine nu se-ndura? Viata-mi se nutreste din acea dulce gura, De-un zambet, de o vorba ce mi-o arunci de mila — Sa te iubesc atata nu e pacat, copila? Pe maica-mea sarmana atata n-am iubit-o, Si totusi cand pe dansa cu tarna-a coperit-o, Parea ca lumea-i neagra, ca inima imi crapa Si as fi vrut cu dansa ca sa ma puie-n groapa Cand clopotul sunat-au, plangea a lui arama Si ratacit la minte strigam: unde esti, mama? Priveam in fundul gropii si lacrimi curgeau rau Din ochii mei nevrednici pe negrul ei sicriu; Nu stiam ce-i de mine si cum pot sa raman In lume-atat de singur si-atata de strein, Si inima-mi se stranse si viata-mi sta in gat — Dar ca de-a ta iubire tot nu am plans atat. O, demone, viata-mi si sufletu-mi de vrei, De ce mai stai pe ganduri, de ce nu mi le cei? De ce ma-nseala ochiu-ti cu zarea-i, cu seninu-i, De ce cu usurinta, atat, atat ma chinui? Ajunga-ti ma omoara mai bine si destul. De vorbe si de zambet sa nu mai fiu satul? A mamei amintire eu unu-n stare-am fost Sa ti-o sacrific tie si sunt atat de prost Incat tot numai tie viata-ti multumesc, In dar parca mi-ai da-o si parca o primesc Ca orbul, ca un caine, caci vezi in stare sunt Pe praful urmei tale cu fruntea la pamant. Si tu? Imi zambesti mie, cum altora zambesti, Cum poate-ai spus-o altor tu-mi spui ca ma iubesti — Si eu? eu sunt ca altii? Si tu vezi si in mine Pe-amantul unei zile, pe-un Don Juan, pe-un caine Ce-i dai si cu piciorul si dupa ce-l desmierzi? O, rade-ma, o, casca in fata-mitu ma pierzi! Cocheta, lunecoasa, lingusitoare, rece — Cu viata-mi sfaramata uratul tau petrece; Si sa te vezi privita cu patima, cu jind, Sa vezi ca cel mai tare se face om de rand, Cu gura numai spuma se pleaca in genunchi, — Privelistea aceasta te bucura-n rarunchi — Sa-l vezi ca la picioare-ti se taraie un vierme Si recea-ti ironie mai mult inca sa-l sferme. O, cat de bine stii tu natura ce a vrut Cand a facut zapada si diamant din lut, Stii ce voieste dansa cu ochii-ti straluciti — Ea vrea prin o zambire sa fim nefericiti. Sa vad a ta faptura sa nu mai fi ajuns! Ce demon oare-n cale-ti m-a pus ca sa patrunz — Si de sub frunte ochii mai bine i-as fi rupt Decat sa sorb din ochii-ti veninul ce l-am supt, Decat sa fiu un preot la un astfel de cult, Mai bine-mi rupeam capul s-as fi pierit de mult! Si totusi, totusi, scumpo de nu te-as fi vazut, Au asta bogatie de-amor as fi avut? Durerea-mi este draga, caci de la tine-mi vine Si imi iubesc turbarea, caci te iubesc pe tine; Uraste-ma, priveste la mine cu dispret, Sa te iubesc prin astea tu mai mult ma inveti. Spuneti-mi cum ca fata o masca e de ceara Si mai mult o sa creasca iubirea mea amara! Ca-n lupanar vazut-o-ati jucand, batand din palme, Si o sa-mi par-un inger, in gandul lui cu psalme! Spuneti de ea tot raul de vreti sa-nnebunesc: Ca-i hetera, un monstru, ca-i Satan — o iubesc! |
|||
Pune poezia Pierduta pentru mine, zambind prin lume treci! pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |