Se bate miezul nopaii in clopotul de-arama,
ai somnul, vamea vieaii, nu vrea sa-mi ieie vama.
Pe cai batute-adesea vrea mintea sa ma poarte,
S-asaman intre-olalta viaaasicu moarte;
Ci cumpana gandirii-misiazi nu se mai schimba,
Caci intre amandoua sta neclintita limba.
|